Cum am făcut cercetarea profilurilor de candidați eligibili?

Pasul 1. Am căutat listele de candidați, definitive, publicate de Biroul Electoral Central. Eforturile de cercetare au început mai devreme de publicarea listelor definitive, atunci când comunicatele partidelor și presa centrală anunțau deja propuneri de candidați.


Pasul 2.
Am citit sondajele (INSCOP, CURS, IMAS, Parlamentul European prin Kantar)


Pasul 3
. Am corelat rezultatele sondajelor cu numărul de mandate obținute de partide la scrutinul european anterior, adăugând 2 profiluri de candidați ca marjă de eroare.

In final, am analizat: 15 candidați – Partidul Social Democrat, 15 candidați – Partidul Național Liberal, 12 candidați – Alianța 2020 USRPLUS, 8 candidați – Alianța Democraților și Liberalilor – ALDE, 6 candidați – PRO România, 6 candidați – Partidul Mișcarea Populară, 4 candidați – Uniunea Democrată Maghiară din România, candidatul de pe prima poziție de la partidele: Uniunea pentru Progresul României, Partidul România Unită, PRODEMO, Partidul Social Democrat Independent, Partidul Socialist Român, Blocul Unității Naționale, 3 candidați independenți. Așadar, un total e 75 de candidați.


Pasul 4
. Am inclus în profilurile de candidați următoarele tipuri de informații:

  1. Integritatea – am urmărit dacă cei care candidează sunt urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal sau care pun sub semnul întrebării integritatea lor.
  2. Atitudinea față de statul de drept – am urmărit acțiunile sau poziționarea publică a candidaților în raport cu principiul fundamental al separației puterilor în stat (inițiative legislative de amputare a puterii judecătorești sau de dezincriminare a unor fapte penale în interes partinic, voturi împotriva cererilor parchetelor de ridicare a imunității parlamentarilor sau declarații repetate de discreditare a instituțiilor independente ale statului).
  3. Atitudinea față de valorile europene – am urmărit dacă cei care candidează au avut poziții publice antieuropene sau declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor europene, valorilor democratice, declarații de natură iliberală
  4. Experiența profesională – am urmărit istoricul profesional / ocupațional al candidaților.
  5. Educația – am urmărit istoricul de studii al candidaților.
  6. Istoricul politic.
  7. Controverse/scandaluri publice în care candidatul a fost implicat.

Sursele noastre de informații au fost: site-urile Direcției Naționale Anticorupție, Agenției Naționale de Integritate, portalurile instanțelor de judecată, site-uri ale principalelor instituții de presă centrale și locale, conturile de social media Facebook și LinkedIn și orice alte instrumente online care au ajutat.

Pasul 5
. Am estimat pentru fiecare candidat riscuri de integritate, atitudine față de statul de drept, atitudine față de valorile europene:

  • Risc Integritate: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați penal nedefinitiv sau definitiv, incompatibili, în conflict de interese sau implicați în situații foarte grave cu potențial penal; 2) cu Risc mediu: candidații implicați în alte situații grave care pun sub semnul întrebării integritatea lor; 3) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior.
  • Risc Stat de drept: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat: candidații cu inițiative legislative de limitare a atribuțiilor DNA, ANI, ICCJ sau de schimbare a legislației penale în sensul dezincriminării unor fapte penale pentru foloase personale sau partinice, cu voturi împotriva ridicării imunității colegilor parlamentari sau cu declarații repetate pentru subminarea credibilității instituțiilor judiciare independente; 2) cu Risc minim: candidații fără probleme definite anterior. Notă: nu există nivel de risc mediu la această categorie.
  • Risc Valori Europene: La această categorie sunt marcați 1) cu Risc ridicat - exprimarea constantă, uneori virulentă, de poziții anti-europene, marcată de contestarea pe scară extinsă a obiectivelor și valorilor UE și promovarea unei retorici suveraniste. Declarații și/sau acțiuni publice împotriva valorilor europene, valorilor democratice, de natura iliberală; 2) Risc mediu - cel puțin o poziție anti-europeană exprimată și contestarea sporadică a unor obiective și valori ale UE, inclusiv prin poziționarea prea naționalistă; 3) Risc minim - nicio poziție publică antieuropeană exprimată, fiind permise cel mult scăpări contra unor obiective și valori ale UE, acoperite însă de angajamentul clar pro-european.

Cum am făcut CV-urile de partid?

Pas 1. Am consultat site-ul Biroului Electoral Central pentru a afla care sunt partidele care au depus liste de candidați la nivel național.


Pas 2.
Am citit programele politice și statutele pe site-urile partidelor care au depus liste de candidați la nivel național și am adus la zi cercetarea realizată de Inițiativa România în decembrie 2016.


Pas 3.
Din surse publice: presă centrală, site-uri de partide, Wikipedia, am reconstruit lista cronologică a președinților de partid.


Pas 4.
Secțiunea Istoric alegeri de pe pagina CV de partid a fost realizată după cartea 25 de ani și câteva sute de partide , cu bunăvoința autorului, Cristian Preda, profesor de științe politice la Universitatea din București, și după consultarea site-urilor de alegeri ale Biroului Electoral Central. (aducere la zi după cercetarea realizată de Inițiativa România în decembrie 2016.)


Pas 5.
Secțiunea Evenimente importante de pe pagina CV de partid a fost realizată după consultarea surselor publice deschise, a volumului lui Cristian Preda amintit mai sus și în baza istoriei politice recente a evenimentelor care au marcat definitoriu traiectoria partidelor (sciziuni, fuziuni, probleme penale ale liderilor, triumfuri electorale majore). (aducere la zi după cercetarea realizată de Inițiativa România în decembrie 2016.)

Cum am construit paginile dedicate programelor de guvernare?

Pas 1. Am realizat o listă a principalelor domenii de interes. Am luat în calcul două surse :

* Capitolul Temele europene sunt preluate din studiul Eurobarometru din Martie 2019 și sunt acele teme considerate de interes european de către repondenți (sursa http://www.europarl.europa.eu/.../closer-to-the-citizens-closer-to-the-ballot, documentul National Factsheets)

** Capitolul Probleme românești, soluții europene este un capitol creat de noi după citirea programelor electorale -  sunt teme care s-au regăsit în programele partidelor lansate în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.


Pas 2.
Am folosit programele electorale publicate pe site-urile partidelor sau pe paginile de rețele sociale care aparțin partidelor și candidaților. Acolo, unde nu am găsit program electoral, Inițiativa România a trimis e-mailuri către adresele oficiale, publice, ale organizațiilor politice și candidaților independenți. Partidul Mișcarea Populară, Partidul Pro România și candidatul independent, Petre Costea sunt singurii care au trimis pe e-mail programele electorale (*actualizare la 12 mai 2019).

e). (aducere la zi după cercetarea realizată de Inițiativa România în decembrie 2016.)

Cum am realizat istoricul alegerilor parlamentare din România?

Pas 1. Am folosit ca surse site-urile Biroului Electoral Central, Agerpres și Wikipedia.

Pas 2.
Pentru secțiunea dedicată transformărilor partidelor din 1990 până în prezent, am folosit ca sursă de inspirație, cu aprobarea autorului, un grafic al utilizatorului Reddit din postarea de aici. Am realizat după acest model un nou istoric vizual care ia în calcul istoria partidelor la momentul scrutinelor europarlamentare.